duminică, 18 iulie 2010

A 18 -a camila.

Povestirea are un inceput tragic.
Un beduin, pe cale sa moara, ii chema la capataiul lui pe cei trei fii ai sai si le spuse:
- Toata averea mea sunt 17 camile. Si cand voi muri aceste camile vor ramane ale voastre. Tie, care esti cel mai mare dintre fii mei, iti las jumatate din camile. Tie, ce-l de-al doilea fiu al meu, iti revin o treime din camilele mele, iar tie, cel mai mic dintre fii mei, iti las a noua parte din camile.
Dupa ce beduinul moare si fii il plang cu respectul cuvenit, ajung la momentul impartirii mostenirii. Dar fiind cu totul 17 camile, nu se puteau intelege deloc asupra impartirii si nici o imparteala nu li se parea dreapta. Si in timp ce se certau se intampla sa treaca pe acolo un batran calare pe o camila, ii intreba de ce se cearta si afland care este problema se oferi sa-i ajute. Si iata cum proceda:
- Ma ofer sa adaug la socoteala si camila mea, ca sa le putem imparti corect. Deci acum avem 18 camile. Tu cel mai mare dintre fii ai mostenit o jumatate din avere, deci 9 camile sunt ale tale. Tie cel de-al doilea, ai dreptul la o treime din avere, deci sase camile sunt ale tale. Si tu, cel mai mic, ai a noua parte din camile, deci 2 camile sunt ale tale.
Cei trei fii erau fericiti ca impartira camilele in mod corect, asa ca ii multumi batranului. Acesta se urca pe camila lui si pleca mai departe.

9+6+2=17 camile

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu